joi, 8 august 2013

Random

De ceva zile nu ma mai simt in apele mele. Sunt mai mereu obosita de ajung sa stau cu capul numai pe perna, nu am chef de nimic si nimic nu ma antreneaza...cred ca e de vina caldura, dar parca asa ca acum nu mi-a fost niciodata!Poate o fi din cauza starii de rau de luna trecuta dar cine stie...Ma gandesc serios sa ma apuc de sport sau de orice activitate implica miscare si atentie pentru a mai intra intr-un ritm cat de cat.De citit nu se pune problema pentru ca nu sunt atenta, si chiar mi-am dat straduinta degeaba.Pana nici iesirile nu ma mai tenteaza.Mama rade de mine si spune ca o fi din cauza ca imbatranesc.Luna viitoare implinesc 22 de ani si greutatile cica isi spun cuvantul insa eu ma simt ca in liceu acum.Nu ma vad cu mult crescuta (referindu-ma strict la fizic) insa din punct de vedere al perceptiei si al gandirii sunt altfel cu adevarat.Cred ca timpul, locurile, oamenii si experientele ne schimba in bine sau in rau.Eu as vrea sa cred ca sunt undeva la mijloc.Defapt, mereu am preferat sa fiu neutra, sa nu inclin balanta spre mai bine sau spre rau, ci sa fiu mereu eu, cu bune si rele si sa vad daca sunt capabila de mai mult sau doar atat.Nu spun ca nu ar exista loc de mai bine, insa atunci cand nu poti, nu inseamna neaparat ca esti inutil, si doar in incapabilitate.
Mi-am gasit insa acel ceva ce-mi lipsea si ma bucur ca s-a intamplat acum pentru ca stiu pe unde sa o iau.
Cred ca voi trece curand pe o cura zdravana de vitamine pentru ca nu mai stiu cand am luat ultima oara asa ceva si din cand in cand e bine sa dam un imblod organismului, dar poate astept putin si toamna pentru o mai buna functionare.Frigul parca ma mai trezeste la viata si desi inainte spuneam ca urasc din inima iarna, acum imi doresc sa fie rece si sa pot purta hainute groase si sa pap bunatatile preparate cu spefici de sarbatori.Sunt o gurmada, si clar nu arat asta.Mereu m-au incatat mancarurile de orice fel si nu ma pot dezice de la obicei.Deisgur, nu sunt genul care sa linga farfuria sau sa ceara de la altul cu imprumut desi as muri de pofta.Mai bine astept pana imi vine randul pentru ca nu mi se pare ok sa iau din farfuria altuia mancarea.De la prietenul meu nu se pune am zis! :)Chiar ma gandeam ieri ca daca fratele meu a putut sa slabeasca si sa fie constant in ceea ce priveste regimul alimentar, clar o pot face si eu!M-a surprins cu aceasta putere de care a dat dovada mai ales pentru ca este un tip delasator de  felul lui.Se pare ca aspectul fizic si parerea fetelor din jurul lui si-au spus cuvantul si ma bucura faptul ca s-a putut ambitiona in acest fel.E bine sa fii uneori cu urechea plecata la altii si sa stii sa cerni sfaturile bune.Faptul ca nu a apelat la pastile pentru slabit m-a bucurat si mai tare si m-a facut mandra de el.A dat dovada de munca, tarie de sine si iubire fata de corpul lui si tare  mi-ar placea sa vad asta si la alti oameni.Nu ii voi putea intelege niciodata pe cei care apeleaza la mici artificii pentru a ajunge unde isi doresc.Nu spun acum ca toate caile sunt rele, insa e bine sa o alegi pe cea potrivita.Cu sau fara steroizi, sigur veti avea rezultatul dorit in scurt timp, doar daca exista ambitie.
Totul tine de puterea de a merge mai departe si de motivatie, si cred ca asta imi cam lipseste mie in acest moment: motivatia.Poate imi voi reveni zilele urmatoare, dar pana atunci stau cuminte si lenevesc.Uneori prinde bine sa ne relaxam, ca poate asta e si modalitatea corpului de a ne cere odihna dupa zile crancene de agitatie...

Un comentariu: