sâmbătă, 23 noiembrie 2013

VIno in lumea viselor!

Cand esti mic, lumea ti se pare nedreapta...copilaria este momentul in care ne dezvoltam simturile, legam prietenii si descoperim lumea cu ochii purtatii.Lumea pare mare, fara de sfarsit, iar curiozitatea si energia frenetica ne dau aripi sa zburam sa aflam mistere vietii, si sa ii devenim regi si regine.
Cine nu si-a dorit vreodata sa fie creatorul lumii?Stapanul tuturor farmecelor de pe acest pamant si mostenitorul tronului absolut?Pana si desenele animate cu eroii nostri preferati ne indemnau la aventura si la invatare.Ar fi imposibil sa nu ne dorim toate aceste lucruri, si cand parintii ne indeamna de la spate la calatorie este cu atat mai bine.Insa nu mereu putem detine adevarul in mainile noastre si nici nu avem puterile speciale pentru a fi la inaltmea tuturor, asa ca in mintea noastra, lumea este un loc perfect, in care noi suntem stapani si ne construim visele fara incetare si oprire.

Este foarte important sa acordam copiilor libertatea de a intelge singuri lumea inconjuratoare si de a-i sprijini in toate demersurile.Atunci cand micutul nostru ne spune ca vrea sa fie doctor, sa fie arhitect sau pur si simplu eroul lui preferat, nu trebuie sa radem sub privirea lui de alegerile facute.De cele mai multe ori, acestia reusesc sa perceapa mediul din jurul lui cu o mai mare senitate decat a noastra.
Discutiile in care ii aducem la cunostinta randuielile lumesti, trebuie sa fie lejere, pe intelesul acestora si niciodata mascate sau cu un ton de superioritate.Comunicarea este foarte importanta in relatia parinte-copil, si implicarea in activitatile sale scolare sau zilnice, are un rol major in definirea caracterului sau.
De multe ori am intalnit copiii de o energie debordanta, si parinti speriati si obositi de acestia incercand sa le faca fata.Eu personal iubesc micutii de orice varsta, si am o rabdare infinita indiferent de varsta pe care o au.

Verisorii mei cei mai mici au fost diagnosticati recent cu ADHD.Pentru matusa mea care este tanara si apropiata de varsta mea, acest rezultat a cazut ca un traznet, deoarece este foarte greu sa tii in frau doi copiii hiperactivi atunci cand ai si un serviciu si o familie de intretinut.
Adevarul este ca nici prea mare atentie nu s-a acordat acestui fapt, si din pacate, daca era descoperit mai devreme sindromul, acesta ar fi putut fi stopat mai de timpuriu, asa cum nici parintii lor nu s-au implicat in viata lor si nici in jocurile celor doi.Cred ca acest lucru a dus intr-un fel sau altul la denaturarea relatiilor dintre ei, pentru ca pe parcursul timpului petrecut acolo, am observat cu tristete o raceala intre membrii familiei, si nazbatiile din ce in ce mai dese ale baietilor in incercarea lor continua de a atrage intr-un fel sau altul atentia mamei si a tatalui.

Desigur ca nu mi-am permis decat sa ii sfatuiesc sa apeleze la un specialist pentru a le controla iesirile, insa nu au facut acest lucru, si pentru ca de felul meu sunt altruista si ambitioasa, mi-am pus eu singura talentul la bataie si am inceput o mica terapie prin joc alaturi de micuti, ce pot spune ca a avut un rezultat uimitor intr-un timp cat mai scurt datorita faptului ca m-am tinut scai de ei, am comunicat pe tot parcursul jocului si am mentinut tot timpul un scor pentru a le tine atat energia cat si atentia la un nivel ce nu deranjeaza persoanele din jur.Competitia este foarte importanta mai ales pentru copiii ce nu-si pot controla reactiile, si care sunt hiperactivi.Initial, am pornit prin alegerea unui joc lego creator pentru stimularea creativitatii.Acest tip de activitate trebuie sa va spun ca m-a tinut pana si pe mine in priza, deoarece nu am mai realizat de ceva timp machete de acest gen, si a fost o adevarata placere sa construim impreuna robotei, dinozauri si masini, si dupa ce ne-am plictisit de acestea, si colectia lor auto s-a completat, am decis ca este momentul sa trecem la un nivel mai sus.
 Am considerat ca pentru urmatorul pas este important sa tin cont de preferintele micutilor.O lista cu desenele si jocurile lor preferate, au fost indiciul pentru urmatoarele cumparaturi, asa ca nu mi-a fost greu sa aleg din magazin piesele pentru urmatoarea zi.
Stefan, mi-a spus ca ii plac filmele de groaza.Dupa discutii indelungate si explicatii, mi-a demonstrat ca este baiat mare si ca stie sa faca diferenta dintre realitate si virtual.Jocurile instalate la calculator l-au captat pentru o buna perioada de timp, iar mai apoi a inceput sa imite gesturile personajelor.Un lucru foarte rau dupa mine, mai ales ca toate acestea sunt pline de violenta, asa ca am inceput o dezbatere si i-am spus daca ar fi de acord sa realizam de acum inainte lego monster fighters pentru a se lupta impreuna cu fratele sau mai mic atunci cand orarul nu le permite accesul la internet si a fost de acord din fericire...
Am apreciat si am valorificat la maximum fiecare moment petrecut cu cei doi pitici preferati.In fiecare saptamana avem programul nostru de joaca, si sunt cea mai fericita cand aud ca sunt partenera lor de joaca preferata.Cred ca este foarte important ca uneori sa dam in mintea copiilor cum se zice in termeni populari, sa ne adaptam stilului de viata al acestora si sa ne jucam impreuna.
O data cu acestia, veti descoperi cat de frumoasa este viata de copil, si cat de placut este sa construiti cu lego friends o lume perfecta si pe placul tuturor.

Un comentariu:

  1. Nice post!
    http://www.maridress.blogspot.it/
    http://www.bloglovin.com/maridress
    https://www.facebook.com/maridressfashionblog

    RăspundețiȘtergere