marți, 18 martie 2014

Despre oameni

Sunt o norocoasa!Astazi in timp ce stateam eu cumintica la ore si observam cat de usor se lucreaza unele machete pentru studiul i particular, mi-am dat seama ca am niste colegi de nota 100+!
Si de ce spun asta?Pentru ca in timp ce o parte din grupele din an ocupasera o sala alaturata noua furand niste scaune de la noi, baietii si fetele de la mine nu s-au pus pe certuri si nici nu au facut observatii rautacioase la adresa lor pentru ar fi facut ei daca erau in situatia noastra, ci au avut rabdarea de a primi un raspuns de la profesor daca se va mai tine sau nu ora in cazul in care salile de lucru nu sunt disponibile.Iar baietii nici nu va mai spun cat de simpatici sunt si cum incearca ei sa impace 10 fete cucuiete si motate toate la un loc, in timp ce ei sunt cu mult depasiti de situatie.Ne-au oferit fara sa clipeasca scaunele lor si au pornit si in cautarea altora insa nu doar pentru ei ci pentru intreaga grupa.Mi s-a parut a fi un gest foarte frumos, si din cate am observat, nici fetele nu au fost mai prejos.De fiecare data cand au avut nevoie de ceva unii dintre colegi, au fost saritoare si niciodata nu mi s-a intamplat sa aud vreun repros sau o cearta.Desigur ca sunt si mici exceptii, cum ar fi draga mea colega Alina care fiind de alta religie, vede lucrurile altfel decat noi.Nu spun ca am ceva personal cu ea, insa are uneori o atitudine si o mentalitate care pur si simplu nu o inteleg si ma pune intr-o situatie penibila pe mine ca si colega dar si ca enorias.Nu stiu ce lucruri vrea sa evidentieze prin discursurile sale zilnice si lungi precum un veritabil epitaf pentru ca nici nu ii prea dau importanta!Ah, ba chiar nu o ascult de multe ori si ma prefac precum ca nu aud pentru a evita o cearta deoarece sunt recalcitranta de fel si daca cineva insista pe o anumita chestie si tot nu vrea sa inteleaga ceva zau ca mi se intampla sa izbucnesc intr-un fel urat.Nu inteleg persoanele care incearca sa ne vare in cap niste idei si niste obiceiuri pe care noi nu le practicam doar de dragul de a ne atrage catre ei.Mereu am considerat religia ca fiind un subiect foarte sensibil, iar eu personal cred ca nu este obligatoriu sa imi manifest credinta cu surle si trambite pentru ca doar eu stiu in sufletul meu ce se intampla si cat de puternica este si cum sa o arat.Cred ca o atitudine precum a ei nu este neaparat de condamnat pentru ca intr-un fel, nu este vinovata pentru ceea ce face deoarece asa au fost invatati de mici sa se poarte cu ceilalti, insa nu pot agreea continuu o astfel de convorbire asa ca o evit.In rest, lucrurile stau chiar ok.Am parte de o mare intelegere din partea colegilor mei si de o prietenie fara masura.Nu credeam ca la varsta mea voi mai putea incepe noi prietenii atat de stranse sau ca voi da de oameni care stiu sa se poarte frumos, sa imparta cu ceilalti si sa lase egoismul deoparte.Ma bucur ca am nimerit intr-un astfel de colectiv si sper sa aveti si voi parte numai de astfel de oameni frumosi la suflet si de bunatate din partea lor pentru ca meritati!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu