miercuri, 27 august 2014

My little friend

Saptamana trecuta am fost la o intalnire cu fostii colegi si tare bine mi-a mai prins aceasta iesire! Ne-am reamintit de momentele frumoase petrecute impreuna, am ras de hainele noastre din acea perioada si ne-am pus intrebari despre viata fiecaruia, cat de mult ne-am schimbat, ce ne lipseste si cum o mai ducem in general de cand am pornit fiecare pe drumul lui in viata.Colegele mele m-au daca inca mai sunt la fel de innebunita dupa animalute si pisici in special precum eram in adolescenta... Raspunsul a fost evident ca da, pentru ca am iubit dintotdeauna animalutele de orice fel, si stand la casa, parintii mei mi-au facut de fiecare data cadou cate o pisica, sau cate un caletulus, papagal sau soricel pentru ca preferam de fiecare data sa am langa mine un mic partener de joaca din lumea necuvantatoarelor decat o papusa sau o masina cu telecomanda pe care prietenii mei sa fie invidiosi. Adevarul este ca cel mai mult imi placeau la acel moment catelusii pentru ca ma aparau de fiecare data de copiii rai sau imi ridicau moralul cand eram suparata, dar preferatele mele raman pisicutele alintate si profitoare! Imi aduc aminte si acum de primul pisoi pe care l-am avut si cat de mult m-am atasat de el atat eu cat si catelusa mea, dar care din nefericire nu a supravietuit unui accident si nici nu va inchipuiti cat de mult am suferit. Era un motanel foarte inteligent, ager si harnic, prindea soricei zilnic si uneori pandea vrabiutele in copaci si mi le aducea in fata usii pentru a se mandri cu noile sale jucarii... Radeam de fiecare data la salturile gratioase pe care le realiza si devenisem prieteni foarte buni. Cred ca si pisicile pot deveni loiale unui singur stapan desi se spune ca ele defapt sunt oportuniste si profitoare.

Motanelul meu de astazi insa, este un baiatel rau, rebel si acrobat de succes dar foarte iubaret care a preferat sa se desparta de gasca nazdravana de pisici mustacioase de pe strada sa traiasca o viata demn de un rege! S-a aciuat la noi de prin vecini cred eu , pentru ca noi obisnuim sa lasam intr-un bol afara mancare de pisici si de catei nu doar pentru animalutele noastre, ci si pentru cele ale vecinilor care ne mai viziteaza uneori.

Si cum a vazut ca zilnic ii ofer mancarica, a zis ca nu ar strica sa-si mute domiciliul la mine, si va dati seama ca imediat l-am indragit si chiar s-a invatat sa stea numai cu mine si sa accepte doar hrana pe care eu i-o ofer.Am decis anul trecut sa il iau cu mine la facultate pentru ca imi este foarte drag iar mama imi spune aca atunci cand nu eram acasa, era trist si plictisit, pazea geamul de la camera mea si imi cauta peste tot ursuletul pufos pe care obisnuia sa doarma cand nu eram acasa si pe care atunci il luasem cu mine... Nu mi-a fost usor sa il obisnuiesc la apartament pentru ca obisnuia sa se aventureze prin imprejurimi dar cu putina rabdare l-am invatat nu doar ca sa stea cuminte cat sunt plecata, ba chiar sa-si faca nevoile ca un domn la litiera, si i-am cumparat hrana de pisici de la Sanabelle Urinary pentru a-l ajuta sa faca fata cu usurinta afectiunilor pe care le are cu aparatul urinar. Am mare grija de el pentru ca m-am atasat enorm de acest motanel alintat dar si prietenul meu care de felul lui nu tolereaza animalele de companie de apartament, il indrageste enorm si ii simte lipsa cand il iau in mici vacante acasa la parintii mei.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu